Examinarea contravenției în baza constatărilor personale ale agentului constatator. Capitol nou în Codul Contravențional

Codul Contravențional a fost completat cu un nou capitol: "Proceduri simplificate de constatare și examinare a contravenției". Această procedură presupune achitarea unor amenzi mai mici, și anume o doime din minimul amenzii plătite, în cazul examinării contravenției în baza constatărilor personale ale agentului constatator sau o doime din maximul sancţiunii sub formă de amendă în cazul încheierii unui acord de colaborare.

Potrivit noilor prevederi, în cazul depistării unei contravenții și examinării acesteia în baza constatărilor personale, agentul constatator nu încheie proces-verbal, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

• contravenția poate fi constatată în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator și nu necesită acumulare de probe;
• persoana acceptă constatările agentului constatator, ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei, şi recunoaşte săvârşirea contravenţiei;
• examinarea contravenției și aplicarea sancțiunii țin de competența agentului constatator;
• contravenția nu este pasibilă de sancțiunea confiscării bunurilor.
• Dacă contravenția a fost săvârșită de un minor, procedura simplificată poate fi aplicată doar în condițiile asistării acestuia de către reprezentantul său legal.

În cazul tragerii la răspundere contravențională fără încheierea procesului-verbal, agentul constatator va emite o decizie prin care va aplica o sancțiune egală cu o doime din minimul sancțiunii sub formă de amendă prevăzută în partea specială a cărţii a doua.

Decizia privind examinarea contravenţiei în temeiul constatării personale a agentului constatator este un document executoriu, care va include:

• data (ziua, luna, anul), ora şi locul întocmirii deciziei;
• calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă;
• numele, prenumele, domiciliul şi/sau reşedinţa, datele din buletinul de identitate al agentului constator sau, după caz, din alt act care stabileşte identitatea persoanei, iar în cazul persoanei juridice – denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;
• fapta contravenţională, locul, timpul și circumstanţele cauzei care au importanţă pentru stabilirea faptelor şi consecinţelor lor juridice, identitatea victimei, evaluarea eventualelor pagube cauzate de contravenţie;
• încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative ale elementelor constitutive ale contravenţiei;
• aducerea la cunoştinţa contravenientului, precum și a reprezentantului legal al minorului a drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute la art. 384 şi 387 din cod, precum și a consecințelor examinării contravenției în procedură simplificată;
• declarația contravenientului despre recunoaşterea săvârşirii contravenţiei și acceptarea constatărilor agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei contravenientului.

În decizie nu se admit rectificări, adăugiri și alte modificări. În cazul necesităţii unor astfel de acţiuni, se emite o nouă decizie în care se face consemnarea respectivă.

Dacă contravenientul este minor, se va consemna şi numele, prenumele, domiciliul şi/sau reşedinţa reprezentantului legal al acestuia, iar dacă contravenientul este asistat de un avocat, se va consemna identitatea acestuia.

Partea rezolutivă a deciziei va cuprinde:

• încadrarea juridică a faptei contravenționale;
• decizia agentului constatator de sancţionare a contravenientului;
• contul de virament al instituţiei bancare la care se va transfera valoarea amenzii;
• calea de contestare.

Decizia se semnează de către agentul constatator și contravenient și se înmânează o copie contravenientului și victimei, dacă există. În cel mult 24 de ore de la întocmire, decizia se înscrie în ordinea întocmirii într-un registru electronic ținut de Ministerul Afacerilor Interne.

Deciziile privind examinarea contravenţiei în temeiul constatării personale a agentului constatator pot fi contestate cu recurs în termen de 15 zile din data aplicării sancțiunii, în instanța de fond conform competenței teritoriale. Aceasta poate fi contestată de către contravenient, victimă, procuror sau de către conducătorii autorităților din care fac parte agenții constatatori.

Temeiurile contestării pot fi următoarele

• nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa materială;
• contravenientul a fost sancționat pentru o faptă care nu este prevăzută de partea specială a cărţii a doua;
• s-au aplicat sancțiuni în alte limite decât cele prevăzute de partea specială a cărţii a doua.

Recursul declarat se examinează de către un judecător conform capitolului VIII din titlul II cartea a doua. Instanța de recurs poate respinge recursul și menține decizia agentului constatator dacă este tardiv, inadmisibil sau nefondat. Recursul poate fi admis cu anularea deciziei agentului constatator prin dispunerea achitării persoanei sau încetării procesului contravențional sau prin rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, fără a înrăutăți situația contravenientului.

Neprezentarea părților în ședințele de examinare a recursului nu împiedică examinarea acestuia și desfășurarea ședinței, în cazul în care la dosar este dovada citării fiecărei părţi.

Noul capitol prevede și posibilitatea încheierii unui acordul de colaborare între agentul constatator, după caz, procuror și contravenient, care își recunoaște vina, integral, în schimbul unei pedepse reduse.

Acordul poate fi încheiat în orice moment al procesului contravenţional pînă la soluţionarea în fond a cauzei.

În cazul încheierii acordului de colaborare, contravenientului i se va aplica o sancțiune ce nu depăşeşte o doime din maximul sancţiunii sub formă de amendă prevăzută pentru contravenția comisă.

Acordul poate fi inițiat de către agentul constatator, după caz, procuror, contravenient sau apărătorul său, reprezentantul legal în cazul săvârșirii contravenției de către un minor.

Totodată, agentul constatator, după caz, procurorul este obligat să refuze încheierea acordului de colaborare dacă fapta nu constituie contravenţie sau prezintă semne de infracţiune. Acest refuz nu este pasibil nici unei căi de atac.

Noua procedură mai prevede că, în cazul încheierii acordului de colaborare, agentul constatator, după caz, procurorul încetează acumularea probelor, iar contravenientul nu mai este în drept să-și retragă acordul. În acest caz, cauza contravenţională va fi soluţionată, prin decizie asupra cazului contravenţional, în condiţiile acordului de colaborare, după forma şi conţinutul menționate pentru deciziile privind examinarea contravenţiei în temeiul constatării personale a agentului constatator.

Modificările respective au fost publicate în ediția din 9 noiembrie a Monitorului Oficial, iar noua procedură va putea fi aplicată din 9 decembrie.