Un șofer sesizează Curtea Constituțională cu privire la transportarea pasagerilor în picioare în transportul public

(1) din Codul contravențional și a pct. 83 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, pe motiv că acestea nu oferă suficientă claritate și previzibilitate în partea ce ține de aplicarea sancțiunii pentru transportarea pasagerilor în picioare, în transportul public de călători.

Textul actual al art. 240, alin. (1) din Cod prevede: "Nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră şi de acordare a priorităţii de trecere, a altor reguli de circulaţie rutieră
(1) Nerespectarea de către conducătorul de vehicul a indicatoarelor rutiere de prioritate, a indicatoarelor de interzicere şi de sens obligatoriu, a indicatoarelor de informare privind direcţia permisă de deplasare, a marcajului de pe partea carosabilă a drumului privind acordarea dreptului prioritar de circulaţie, dreptului privind delimitarea benzilor de circulaţie pe sens opus şi a celor destinate vehiculelor de rută, nerespectarea regulilor de circulaţie privind începerea deplasării şi schimbarea direcţiei de mers, privind poziţia pe carosabil, privind depăşirea vehiculelor, privind traversarea intersecţiilor şi a locurilor de oprire a transportului public, privind remorcarea vehiculelor, privind transportul persoanelor şi al încărcăturilor, privind deplasarea pe autostrăzi, nerespectarea exigenţelor de folosire a dispozitivelor de iluminat la căderea întunericului sau în condiţii de vizibilitate redusă.
se sancţionează cu amendă de la 15 la 30 de unităţi convenţionale cu aplicarea a 3 puncte de penalizare".

Totodată, textul pct. 83 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere stabilește că "Este interzisă:
a) transportarea persoanelor al căror număr depăşeşte numărul de locuri prevăzute prin caracteristica tehnică a vehiculului;"

Mai exact, nerespectarea pct. 83 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere se sancționează conform art. 240, alin. (1) din Codul Contravențional.

Autorul sesizării invocă că, în același timp, art. 63, alin. (2) din Codul transporturilor rutiere, prevede că "La efectuarea transportului rutier contra cost de persoane în trafic naţional pe o distanţă mai mică de 50 km se admite transportarea persoanelor nedepăşind capacitatea de îmbarcare prevăzută de reglementările în vigoare, pe o distanţă mai mare de 50 km sau în trafic transfrontalier se admite transportarea persoanelor doar pe scaune."

Șoferul consideră că acest articol face legală transportarea în picioare a călătorilor pe distanțe mai mici de 50 km, cu condiția nedepășirii capacității de îmbarcare. Autorul mai invocă că reglementările tehnice privind capacitatea de îmbarcare nu se regăsesc nici în unul din cele trei acte normative.

Conducătorul consideră că prevederile celor trei acte normative nu oferă claritate în privința acțiunilor/ inacțiunilor șoferilor, care trebuie efectuate pentru un comportament legal și lipsește conducătorul de posibilitatea de ași cunoaște exact obligațiunile și limita, depășirea căreia constituie o încălcare.

Potrivit autorului, agenții de circulație aplică sancțiuni și atunci când capacitatea de îmbarcare este depășită, dar și atunci când nu este, fiind invocată transportarea pasagerilor în picioare.

Șoferul mai indică în sesizare că din Codul Transporturilor Rutiere reiese explicit că transportul conform capacității de îmbarcare și transpoortul pe scaune sunt două noțiuni diferite, iar Regulamentul circulației rutiere, care este un act subordonat legii, prevede o noțiune neclară "caracteristica tehnică", definiția căreia nu este dată în niciun act normativ și duce uneori la interpretarea lărgită identică, cum ar fi "numărul de locuri pe scaune".