Astfel, conform proiectului, omologarea urmează a fi realizată de către Agenția Servicii Publice, prin intermediul Birourilor de înmatriculare, iar monitorizarea acestui domeniu va fi realizată de către Agenția Națională Transport Auto. În cazul sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate procedurile de omologare și certificare urmează a fi realizate prin intermediul serviciilor tehnice acreditate de Centrul Național de Acreditare. Documentul mai stabilește și obligațiile importatorilor și reprezentanților producătorilor în raport cu autoritățile statului, inclusiv mecanismul de comunicare dintre părți.
Pe piață nu vor putea fi plasate vehiculele și piesele componente care nu vor întruni cerințele tehnice stabilite. Verificarea urmează a fi efectuată în baza încercărilor de către Agenția Servicii Publice și laboratoarele acreditate de Centrul Naţional de Acreditare.
Totodată, pentru a reduce impactul asupra cetățenilor si mediului de afaceri, proiectul prevede că certificatele de omologare și de conformitate eliberate de către alte state semnatare a Acordurilor de la Geneva sunt recunoscute și urmează a fi supuse doar procedurii de înregistrare.
În cazul vehiculelor rulate, proiectul prevede că acestea sunt exceptate de la obligativitatea de a fi supuse omologării dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
La nivel național procedura de omologare și certificare este menționată în art. 39 al Legii privind siguranța traficului rutier, care stabilești că, pentru a fi înmatriculate şi admise în trafic rutier, vehiculele trebuie să fie omologate şi certificate în baza condițiilor tehnice şi a metodologiei stabilite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
Prin omologare şi certificare pentru admitere în trafic rutier se verifică gradul de corespundere a vehiculelor cu normele tehnice, cu exigențele de siguranță a traficului şi de protecție a mediului, precum şi utilizarea lor la destinație.