În Moldova există o echipă de ingineri şi programatori, care munceşte la crearea sistemelor multimedia, a farurilor LED şi a motoarelor electrice pentru maşinile moderne

Puţini dintre noi ar putea presupune, însă, atunci când operează comenzile de pe un display multimedia sau când sunt fascinaţi de farurile full LED matriciale moderne, sau conduc eventual o maşină electrică, că în spatele acestor produse finale de pe unele automobile se află o echipă din Moldova. E o echipă de ingineri şi programatori, care operează ca filială a unei companii din România, şi pentru că toate serviciile şi produsele sunt livrate spre export, către compania mamă din România şi spre producătorii auto, echipa de aici nu-şi face publicitate niciodată, iar despre ea se poate auzi maxim atunci când se fac angajări. Am reuşit, totuşi, să-i convingem pe cei din Moldova să ne deschidă uşile şi să explorăm mai mult despre ceea ce face echipa de aici.

Echipa despre care vorbim e coagulată într-o companie numită Arobs Moldova, filială a Arobs România, companie care a devenit deja internaţională, dar care-şi are rădăcinile în Cluj, România. Echipa din Moldova e condusă de Mihai Gorgos şi are o istorie de peste 12 ani de activitate deja. În total în oficiile din Chişinău muncesc peste 120 de ingineri şi programatori, după cum ne spune acesta, şi de obicei cam jumătate dintre ei o fac muncind de acasă. Se întâmplă adeseori ca în zilele când un programator sau inginer are de scris linii de cod, acesta să prefere să o facă de acasă, iar apoi urmează alte câteva zile de testare fizică a produselor, şi atunci acesta poate veni la sediul companiei şi face aceste testări pe viu cu echipa. Unele testări sunt de lungă durată şi, odată conectate, sistemele de testare produc scenarii şi acumulează date pe parcursul a câteva zile în continuu.

Ce se face, mai exact, la Chişinău? Ei bine, una din specializările de bază a echipei din Moldova e programarea profundă, la nivel de circuite şi microelectronică, a sistemelor multimedia pentru automobile. Deci, nu e vorba doar de interfaţa de soft pe care o vede utilizatorul, ci de programarea la nivel microelectronic a circuitelor, a microprocesoarelor, pentru ca să se ajungă la produsul fizic corect. E un tip de programare foarte diferită, care presupune programarea a aceea ce se întâmplă la nivel de microprocesor şi circuit electric atunci când se activează un nou traseu de navigare în sistemul multimedia, de exemplu, sau atunci când se conectează telefonul şi se reproduce ceva de pe telefon.

Astfel, am găsit pe mesele inginerilor din Moldova sisteme multimedia pentru maşini viitoare, care erau programate şi testate, fiind conectate la modulatoare mari, care le simulau curenţii necesari pe de o parte, dar şi activarea a tot felul de funcţii de către şofer de cealaltă parte. Şi pe maşinile actuale, aflate deja în producţie, există zeci de asemenea sisteme care au trecut acum câţiva ani prin procese similare de programări şi testări în Moldova sau România.

Un alt domeniu curios, mai nou pentru cei din Moldova, sunt farurile matriciale full-LED. Am surprins într-o zonă de lucru a inginerilor câteva instalaţii mari, care simulau algoritmii de conectare şi deconectare a componentelor de LED dintr-un far mare. În zilele noastre, farurile full LED sunt compuse fie din câteva mici LED-uri, fie din zeci, sute sau chiar mii de LED-uri care formează împreună fasciculul final ajustabil de lumină, iar conectarea sau deconectarea lor permite formarea celulelor de umbră în trafic, pentru a nu-i orbi pe cei din faţă şi a avea totodată iluminare eficientă pe toate direcţiile. Ei bine, în Moldova se fac exact aceşti algoritmi, la nivel de microprocesoare, de a ajusta combinaţiile de iluminare, în sute sau mii de combinaţii posibile pentru faruri.

Iar proiectul pe care l-am surprins în lucru vine de la un producător auto care şi-a dorit să simplifice funcţia farurilor full LED pentru unele dintre modelele sale, ca acestea să asigure un rezultat final similar, dar să aibă mai puţine componente LED şi astfel dirijarea lor să necesite microprocesoare mai elementare, într-o perioadă în care încă există o insuficienţă de microprocesoare avansate.

Şi, apropo, e o marcă de maşini care se vinde şi în Moldova, dar pe care nu avem voie să o divulgăm, şi e foarte probabil că nici dealer-ul acelei mărci nu are nici cea mai vagă idee că farurile LED care vor apărea peste 1-2 ani pe maşinile sale îşi au acum originea de la inginerii din Chişinău!

CEO-ul Arobs Moldova, Mihai Gorgos, ne mai spune că echipa sa are tot mai des comenzi de a munci la electromotoarele pentru maşini electrice. Acesta îşi aminteşte că ultimul proiect de programare a injectoarelor pentru un motor cu ardere internă a avut loc acum câţiva ani, şi era un proiect interesant ce prevedea programări de tot soiul de combinaţii pentru injectoare, de la presiune la timpi de deschidere, pentru o combustie cu eficienţă maximă. Apoi, la un moment dat, producătorul a decis să închidă proiectul, anunţând că a oprit dezvoltarea de motoare cu ardere internă, iar de acum încolo vor urma doar dezvoltări de motoare electrice. Atunci a fost un moment de cotitură, ne spune Mihai Gorgos, şi a decis imediat să trimită câţiva din inginerii şi programatorii din echipă la schimb de experienţă, pentru a prinde şi mai bine specificul electromotoarelor pentru maşini. A fost o decizie înţeleaptă, pentru că de atunci nu a mai venit nicio comandă pentru lucrări la motoare cu combustie, în schimb se lucrează adeseori la maşini electrice.

Şi, deşi se spune că totul e mult mai simplu la motoare electrice, de fapt există şi aici provocări majore şi o muncă mare de ajustări fine şi programări la nivel de microprocesoare, care trebuie făcute, or, cu toţii ne dorim ca o maşină electrică să demareze fin, insesizabil, să accelereze la fel de lin şi totodată prompt când e nevoie, să fie eficientă în transformarea energiei electrice în lucru mecanic, să regenereze eficient. Deci, e un areal imens de muncă, iar lucrul la asemenea proiecte durează luni de zile în ajustări şi testări, iar uneori termenii se numără în ani. Esenţial e că echipa din Moldova este aliniată la aceste tendinţe moderne din lumea auto şi munceşte la ele şi asigurându-şi astfel perspectivele pentru viitor.

L-am întrebat pe Mihai Gorgos dacă ar putea divulga public şi salariile inginerilor şi programatorilor din echipa din Moldova, care muncesc la lucruri atât de curioase din lumea auto. A ezitat un pic, apoi a spus că nu are ce ascunde, pentru că Arobs Moldova e o companie ce funcţionează în regim de parc IT, iar asta i-a permis să mărească substanţial salariile în ultimii ani. Programatorii şi inginerii cu experienţă, care au deja câţiva ani în companie, au deprins complet procesele de muncă şi sunt deja la randamentul lor scontat, primesc salarii nete de circa 4.000 euro lunar. În Moldova, vorbim despre cei din Moldova. Chiar şi cei care sunt încă studenţi şi se angajează pentru prima dată, încă lipsiţi cu totul de experienţă, vor primi salarii cuprinse între 600 şi 1.000 euro, în funcţie de ceea ce demonstrează că pot face deja din start, cu revizuiri rapide după câteva luni, când aceştia încep a învăţa şi a deveni mai productivi. Deci între acestei cifre de la începători până la cei cu experienţă se şi cuprind salariile nete, primite pe card.

Şi, chiar dacă salariile sunt cât se poate de atractive, întotdeauna e nevoie de mai mulţi oameni talentaţi în acest domeniu, tocmai de asta cei de la Arobs au acum şi un parteneriat cu Universitatea Tehnică din Moldova (UTM). Sunt nişte cursuri suplimentare la care studenţii pot participa, iar profesorii de acolo primesc un adaos oficial la salariu în cadrul acestui parteneriat, pentru a le preda cursuri avansate de programare practică, cu vizite la sediul Arobs şi învăţare directă pe baza muncii efective făcute la nivel de industrie reală. Deci studenţii văd şi învaţă pe exemple practice, ghidaţi de profesorii lor, dar totodată văzând totul din practică, cum funcţionează. La final de curs, studenţii primesc calificări mult mai avansate în exact domeniul necesar şi, dacă au performanţe bune, de obicei primesc şi oferte de angajare la final, tot de la Arobs. Mai mult ca atât, în cadrul parteneriatului cu UTM, aceştia pot munci part time, fără a fi necăjiţi de absenţe, pentru că li se permite ajustarea programului. Iar la absolvirea universităţii aceştia sunt deja specialişti experimentaţi şi pot alege să continue munca la aceeaşi companie sau să se angajeze în altă parte. Dar, din practica acestui program nou, cam jumătate dintre studenţii înscrişi ajung la final membri valoroşi ai echipei, ceea ce e un rezultat foarte bun şi le oferă şi acestor studenţi o şansă de creştere mai rapidă şi mai clar orientată.

Deci, în Moldova se munceşte în mod foarte interesant într-un domeniu atât de progresist. Şi aşa cum am mai zis-o şi cu ocazia altor reportaje, chiar dacă Moldova nu are o fabrică de asamblare a maşinilor, e impresionant cât de multe lucruri pentru maşinile finale moderne se produc în interiorul ţării!