India e o piaţă de mare importanţă pentru grupul VW, în contextul unei populaţii de circa 1,43 miliarde de oameni din această ţară, grupul german asamblând mai multe modele Skoda şi VW, pe care le vinde pe piaţa locală.
În India sunt asamblate modele precum VW Taigun, sedanul VW Virtus, bazat pe Polo sedan, Skoda Kushaq, Kodiaq şi Slavia. Mulţi mari producători organizează producţia locală în India, atât din considerentele unei pieţe uriaşe, cât şi din cauza că altfel importurile de maşini sunt taxate cu 60% dacă maşina costă mai puţin de 40.000 dolari şi 100% dacă ea costă peste 40 mii. Importul maşinilor la mâna a doua e supus unor taxe şi mai mari, de 125%.
Mai mulţi producători aleg să doar să facă asamblare finală a unor modele în India, prin aşa numita metodă CKD, când subansamble întregi sunt produse în altă parte, fiind livrate astfel, iar în fabrica finală se face doar asamblarea lor într-un produs întreg. India reglementează că importul acestor subansamble e supus unor taxe de 30-35%, în funcţie de anumite criterii, iar astfel, unii producători pot ajunge la un final mai bun al maşinii dacă aplică această metodă.
Însă, dacă producătorii vor să fabrice maşinile în baza unor procese mai complexe şi nu importă subansamble întregi, ci doar componente şi piese individuale, iar altele le fabrică local, pentru a face asamblarea finală cu mai multă valoare adăugată în India, importul acelor piese şi componente e supus unor taxe de doar 10-15%, India stimulând astfel producătorii să investească în linii mai complexe de producţie, care să asigure procese depline de fabricare a maşinilor.
Cei de la VW sunt acuzaţi că au elaborat o schemă complexă de trişare la importurile lor în India, astfel încât importau subansamble întregi fabricate în alte părţi ale lumii, dar le documentau în actele de import ca piese şi componente individuale, care doar erau împachetate împreună. Astfel, aceştia plăteau taxe de doar 10-15% în loc să plătească 30-35%, conform prescripţiei emisă public de autorităţile fiscale din India.
Ancheta autorităţilor pe acest caz a început încă în 2022, la sediile grupului VW din India având loc şi percheziţii cu ridicări de documente, dar şi computere de la şefii de acolo. Conform dosarului finalizat acum cu acuzările înaintate, VW ar fi avut un soft special, care, atunci când se plasau comenzile pentru subansamblele necesare, plasa comenzile la furnizorii acestora, dar şi la fabricile din Cehia, Mexic sau Germania pentru a face asamblarea lor iniţială într-un subansamblu mare. Un soft care să distribuie comenzile către furnizorii de componente mici nu e o noutate în industria auto, doar că aici softul era adaptat ca furnizorii să emită invoice-uri pentru acele componente grupului VW din India, în timp ce componentele nu erau trimise direct în India, ci treceau prin fabricile din Cehia, Mexic sau Germania pentru integrarea lor în subansamble, după care subansamblul era împachetat frumos şi trimis în India nu cu o factură pe el de kit CKD, ci cu zeci de facturi pentru fiecare component. Toate astea, aplicate la scară mare, cu zeci şi sute de transporturi, au creat această schemă sofisticată prin care grupul VW e acuzat acum efectiv că importa subansamble mari, dar le factura ca piese, făcând efectiv evaziune fiscală şi obţinând un avantaj concurenţial neonest în India. Autorităţile indiene spun că uneori pentru câteva kit-uri livrate pentru asamblarea unei maşini, facturarea era distribuită în 700-1.500 piese şi componente, iar astfel se crea impresia că VW îşi importă doar componente de la furnizori şi produce maşina efectiv în India.
Autorităţile fiscale au calculat că din 2012 grupul VW ar fi trebuit să plătească 2,35 miliarde de dolari în taxe aferente acestor proceduri de fraudare, dar a plătit doar 981 milioane, comiţând astfel o evaziune de 1,4 miliarde de dolari. Conform legilor Indiei, în asemenea caz, după pronunţarea unei decizii finale în instanţă, VW ar putea fi impus să achite încă 100% sub formă de penalităţi şi amenzi, deci suma totală a plăţilor pe care VW va trebui să le facă în India în urma cestui scandal se cifrează la 2,8 miliarde de dolari! Pentru comparaţie, în cazul scandalului Dieselgate, amenda aplicată grupului VW în SUA a fost de 4,3 miliarde de dolari, deci scara e oarecum comparabilă, chiar dacă la Dieselgate au mai urmat şi amenzi locale în alte ţări.
Grupul VW a negat aceste acuzaţii din India, spunând că a folosit doar un soft complex de distribuţie a comenzilor către furnizori, pentru a creşte la maxim randamentul de producţie şi a-şi eficientiza operaţiunile. Aceştia au declarat că sunt o organizaţie responsabilă, care se conformează deplin cadrului legal local şi internaţional, mai spunând că analizează dosarul în care sunt acuzaţi şi cooperează cu autorităţile.
Dacă această amendă de 2,8 miliarde de dolari va fi confirmată de o sentinţă finală în India, ea va veni într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit pentru VW, care are scăderi enorme de vânzări în China acum şi care a anunţat concedieri de 30.000 angajaţi în Germania şi închiderea a 3 fabrici, înfruntând în prezent greve de avertisment la fabricile din Germania. O amendă atât de mare va submina foarte mult potenţialul financiar al grupului în această perioadă de a putea efectua investiţii strategice şi ar putea clătina serios şi starea actuală a producătorului german.