Ce spun despre Renault Duster mecanicii din Europa de Est şi ce probleme are în exploatare

Mai mult ca atât, schimbul de generaţii a lui Duster a avut loc mult mai târziu în aceste regiuni, iar producţia e una locală, în Rusia. Gama de motoare a avut şi unităţi comune, precum dieselul de 1.5 dCi, dar a păstrat şi mult mai mult timp motoare pe benzină, aspirate natural, de 1.6 litri şi 2.0 litri.

Aşadar, deşi e oarecum aceeaşi Dacia Duster, în esenţă, producţia într-o altă fabrică şi adaptările locale o fac ceva mai diferită. Şi tocmai asta face ca părerile mecanicilor despre exploatarea lui Duster şi eventualele probleme să fie şi mai intrigante.

În primul rând, mecanicii menţionează că Duster rezistă foarte bine în timp la coroziune, datorită zincării calitative a caroseriei. Unicul element vulnerabil poate fi în zona mânerului de hayon. Căptuşelile uşilor pot roade vopseaua de pe praguri în timp, iar asta ar fi o problemă ce poate fi rezolvată doar prin acoperirea zonelor vulnerabile cu peliculă. Vopseaua devine palidă din cauza soarelui, iar partea frontală lasă repede urme de la expuneri la mici pietricele. Un simptom curios, despre care auzim pentru prima dată, este că pe colţurile superioare ale caroseriei, lângă acoperiş, apar crăpături în vopsea, din cauza rigidităţii torsionale prea mici a caroseriei. Aici i-am rugat pe proprietarii de Dacia Duster de primă generaţie să spună în comentarii — au observat o asemenea problemă la maşinile fabricate în România, sau e ceva ce doar Duster-ele din Rusia manifestă?

La capitolul motoarelor, primii ani de fabricaţie aveau o problemă cu etanşarea motoarelor de 1.6 litri. Mai existau probleme cu filtrele de ulei şi particule ce se puteau desprinde din acestea. Senzorul poziţiei arborelui cotit poate din uz destul de repede. Ulterior, motorul de 1.6 litri iniţial a fost înlocuit cu altul, tot de 1.6 litri, de origine Nissan, cu numele de cod H4M, care livra 114 CP. Motorul, însă, tot în Rusia, însă a fost mult mai reuşit. Un motor bun a fost şi cel de 2.0 litri, aspirat natural, al grupului Renault, cu numele de cod F4R, care livra 143 CP. Totuşi, la început acestea puteau avea simptome ce necesitau reparaţii pe la 100 mii ok. Motorul 1.5 dCi e calificat de mecanici drept cel mai bun dintre toate, care funcţionează ireproşabil dacă are parte de mentenanţă corectă. Chiar şi micile lucrări care pot fi necesare nu sunt scumpe.

În est au existat şi Dutser-uri cu motor de 2.0 litri şi cutie automată, inclusiv cu tracţiune integrală. Cutia era una cu experienţă de folosire în grupul Renault şi nu a avut probleme majore. Cutia manuală putea avea probleme la pedala de ambreiaj. Versiunile cu tracţiune integrală au o problemă mai mare cu diferenţialul spate şi semiaxele şi arborele cardanic ce vin spre el. Problema e una mai răspândită, zic mecanicii, pentru că rezistenţa acestora nu ar fi foarte mare şi există deja soluţii aftermarket de ranforsare a lor.

Pe suspensia ar fi mai multe probleme, mai ales cu bucşele barelor de stabilizare în faţă, cele originale ţinând doar 30 mii km, iar mecanicii spun că există bucşe livrate aftermarket care rezistă mult mai mult. Amortizoarele ar fi şi ele foarte scurte ca durată de viaţă, uneori doar 30 mii km, iar aici am vrea din nou să ştim de la proprietarii de Dacia Duster, dacă întâmpină aceleaşi probleme.

Vezi mai jos întregul video cu toate cele expuse de mecanici. Poţi include subtitre cu traduceri automatizate în limba dorită.