În Moldova există o întreaga comunitate de posesori de motociclete cu ataş, care numără deja aproape 50 de exemplare Ural şi Dnepr MT superbe

el fiind unul dintr-o serie de mai multe la acelaşi subiect în ultima perioadă, am primit un mesaj din partea lui Adrian, un pasionat de motociclete cu ataş din Moldova, care ne-a invitat în mod virtual în lumea unui grup de entuziaşti din ţara noastră, despre existenţa căruia nici nu bănuiam, sau nu credeam că e atât de mare, cel puţin. 

Da, de la evenimente DGR din ultimii ani se simte o dezvoltare tot mai mare a pasiunii pentru aceste motociclete. Da, îl cunoaştem pe Dan Untură, omul cu zeci de motociclete se asemenea fel din Moldova, munca de restaurare a căruia şi povestea sa au ajuns până şi subiect de reportaj internaţional. Dar acum am avut ocazia să aflăm că în ţara noastră există o întreagă comunitate axată anume spre modele cu ataş, Ural şi Dnepr MT, comunitate care are aproape 50 de pasionaţi activi, iar din când în când aceştia ies la tot soiul de escapade frumoase pe drumurile ţării.

Adrian ne spune că majoritatea pasionaţilor din grup au vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani, deci toţi cumva au văzut aceste motociclete în permanenţă în faţa ochilor în copilăria lor, iar astăzi, când sunt deja oameni adulţi, cu muncă şi cariere din cele mai diverse sfere, şi-au dat o nouă viaţa pasiunii de demult. Au făcut cu toţii cunoştinţă întâmplător la început, mai mult în mediul online şi, încet, s-a coagulat o comunitate ca un adevărat club de pasionaţi de motociclete cu ataş şi de motoare boxer de pe acestea.

Unii dintre aceşti pasionaţi au o singură motocicletă. Alţii au şi 20, ne spune Adrian. Dar ceea ce-i uneşte pe toţi e pasiunea şi dorinţa de a aduce şi păstra aceste motociclete la o stare vizuală şi tehnică impecabilă, astfel încât fiecare ieşire cu ele să fie o escapadă pentru plăcerea sufletului. Şi foarte des când merg prin ţară, se întâmplă să inspire oameni noi să li se alăture. Unii dintre cei care sunt azi parte din acest grup, i-au văzut cândva pe viu dintâi, apoi au menţinut legătura cu ei şi şi-au achiziţionat motocicleta de vis, muncind la ea şi ajungând în ziua când au putut-o scoate la o escapadă similară, alături de ceilalţi entuziaşti. Şi ce poate fi mai frumos când îţi găseşti atâţia camarazi de spirit, care au aceeaşi pasiune, iar din când în când, ajungi să-ţi conduci motocicleta cu ataş favorită, de rând cu altele la fel de frumoase ca ea?

Apropo, printre aceşti pasionaţi de Ural şi Dnepr MT sunt oameni care au avansat atât de mult în profunzimea tehnică, încât au restaurat motoarele integral, fie mergând pe ipostaza absolut originală, fie aplicând şi tehnologii noi. Spre exemplu, din experienţa grupului, există deja vreo 6 sisteme de injecţie, fabricate în Belarus, compatibile cu acest motociclete clasice, care fac performanţa mai mare şi mai stabilă, dar, fireşte, schimbă un pic caracterul de funcţionare a motorului şi-l îndepărtează de formula clasică. E o alegere după gustul proprietarului, până la urmă.

Un alt membru al grupului, pe nume Artiom, a reconstruit un motor boxer de Ural mărind cilindreea de la 650 cm cubi la 1,100 cm cubi, inclusiv prin modificări la arborele cotit, biele, etc. Ceea ce a făcut acest om la nivel de modificări e atât de curios, încât ar merita un articol separat doar despre creaţia sa!

Dar e cert că această comunitate e foarte vie şi vibrantă, ba chiar inspiră şi adună tot mai mulţi membri, care ajung să priceapă motocicletele în cea mai profundă construcţie a lor şi să le adore din toată inima. Şi apoi din cei 50 de membri, foarte mulţi încă au motociclete la care se lucrează în prezent, proiecte încă nefinalizate, care vor ajunge în următoarele luni sau ani să se alăture şi ele suratelor care deja strălucesc pe drumurile Moldovei.

Adrian ne spune că uneori, în week-end, ies în afara oraşului, dar se întâmplă să aibă şi ieşiri mai scurte şi mai spontane, chiar în interiorul Chişinăului, noaptea spre exemplu. E şi asta o senzaţie plăcută, să-ţi conduci motocicleta cu ataş pe străzile nocturne şi iluminate ale oraşului, auzindu-i mai bine ecoul moale de la motorul boxer, care nu va suna niciodată atât de tare încât să trezească micuţii din apartamente din somn, dar care va fi suficient de sonor încât cel de la ghidon să aibă satisfacţia unui moment special, condimentat în viaţa sa. Pentru de asta se fac toate aceste lucruri — pentru a condimenta viaţa cu ceva frumos, făcut din pură plăcere şi pasiune.

Iar noi ne bucurăm că-n ţara noastră se coagulează tot mai mult asemenea curente şi grupuri de oameni pasionaţi de lucruri speciale din lumea moto şi auto. Asta vorbeşte despre faptul că începem a prinde cu toţii o maturitate la nivel de pasiune auto, începem cu toţii să respectăm diversitatea — de la cele mai stridente maşini nipone până la cele mai clasice Uraluri, şi începem să ne respectăm propria istorie, înţelegând foarte lucid ce a fost bun şi ce a fost rău, ce trebuie să nu mai repetăm niciodată şi ce a fost rezultatul admirabil al muncii unor oameni. Noi am fost onoraţi să descoperim acest grup de pasionaţi de motociclete cu ataş de lângă noi, de aici, din Moldova, despre care nu ştiam! Şi dacă mai există grupuri de pasionaţi, în Moldova, în România sau chiar în diaspora, care ar vrea să arate public şi celorlalţi lucrurile frumoase pe care le au pe interior, vom fi onoraţi să ne scrieţi şi să publicăm despre asemenea istorii frumoase!